Grrr….

Sunetul ascuțit al strigătului sparse liniștea grea care acoperise curtea. Martha ridică felinarul, pe zid ridicându-se umbre tremurânde. Pentru o secundă, în lumina slabă, apăruse o siluetă în depărtare. Martha își întoarce privirea spre pădure și privea plopii înalți cum gâdilau norii pufoși și rari. Pe lângă picioare îi trece o pisică neagră. Face câțiva pași în spate și scuipă de trei ori. Martha își amintea de copilărie și de superstițiile din popor. Își strânse halatul în jurul corpului și cordonul părea din ce în ce mai scurt. Așează felinarul pe scaunul frumos împletit din fața ușii și intră în casă.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: