Unei femei…

Traian Demetrescu
Unei femei…

Tu ai plecat cu sufletul nostalgic
De ceruri largi, de vecinici primăveri,
În țara caldă unde tot-d’a-una
Sînt infloriți frumoșii palmieri.

De pe la noi ce vești să-ți dau, iubito?
Nu sînt nici flori, nici rîndunici… e iarnă…,
Și simt că peste inima mea tristă
Uitarea ta începe să s-aștearnă…

O! vino mai curînd… de mai ții minte
Cuvintele șoptite la plecare,
Și plînsul meu ce mi-l ștergeai cu părul,
O! vino mai curînd… și adu-mi soare…

4 gânduri despre „Unei femei…

Adăugă-le pe ale tale

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Creează un site web sau un blog la WordPress.com

SUS ↑

%d blogeri au apreciat asta: